Gânduri mărunte

Peisajul oraşului se făleşte în depărtare. Soarele pronunţă conturul verde al pădurii ce-l înconjoară şi al râului ce şerpuieşte în trecere, făcându-l să strălucească ca un diamant. Amintirile curg, locurile prin care trec zilnic determină creierul să scotocescă în arhiva lăsată de izbelişte, undeva în întuneric, într-un loc împăienjenit de gânduri înlocuite.

Sunt prea multe, cum să le ţii minte pe toate? Sunt anii care le fac să se rătăcească, ori le obligă să se arunce în gol, de pe marginea creierului pentru uitare. Necesită să fie aruncate, nu pot crea durere la infinit.

*** Imagine proprie
Anunțuri

11 gânduri despre „Gânduri mărunte

  1. E drept, mai „aruncam” peste bord din ganduri, amintiri…dar unele se incapataneaza. Nu vor sa fie aruncate…sunt chiar cele dureroase.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s