Delir

Am simţit nevoia să scriu… Am o explozie de idei şi fraze în minte, pe care nu ştiu să le extermin, nu ştiu să le transform în urme pe ecranul alb. M-aş pierde în paginile unei cărţi, m-aş contopi în gândurile unui autor-poate neînţeles, cu vorbe în care ne regăsim de multe ori… M-aş pierde în trăirile lui intense, în acţiunile lui trăite din plin, măcar să mă ataşez de nişte sentimente. N-am curajul să mai înfrunt o realitate care duce spre delir… Monotonie, idei contradictorii, vorbe spuse doar de dragul de a fi spuse, falsitate… oamenii sunt ciudaţi…

Nu simt nimic… Nici durere, nici bucurie, niciun sentiment care să mă facă să tresar. E o stare de gândire profundă, o nebunie, din care nimic nu pare să mă trezească. Nu aud nici televizorul vorbind, nici greieri cântând, iar mâna abia o duc la tâmplă. Parcă aş fi teleportată către o lume paralelă, în întuneric, cu mintea goală, dar cu zgomotul cuvintelor ce-mi scandalizează creierul printr-un ecou surd.

Nu te îngrijora, poate e din cauza somnului… Poate e doar o nebunie adolescentină, momente prin care toată lumea trece… Doar e o generaţie dificilă, complexă, care nu se simte înţeleasă… Dacă mă vezi măcar zâmbind, e doar o schiţă, o mască pentru a nu strica imaginea de copil liniştit şi zâmbitor, în faţa celorlalţi. Ascunde frământarile şi secretele…

Anunțuri

20 de gânduri despre „Delir

  1. multumesc frumos pentru gandurile pe care mi le lasi de fiecare data cand treci pe la mine, eu nu am prea trecut pe aici, dar am sa incerc sa trec mai des.

    1. Trebuie sa ne incurajam. Toti avem decaderi, probleme, stari triste 😦 macar o vorba buna de incurajare! Ne aduce o alinare. Cand poti si daca iti face place, te astept cu drag 🙂

      1. sigur ca imi place >:D< numai ca nu reusesc sa ma ocup asa cum ar trebui de blog si de blogurile pe care le am pe lista pentru citit 😀 si mai e si lene uneori :$
        asa e, toti avem nevoie de incurajare si vorbe bune, dar nu multi ti le ofera.

  2. astea sunt momente, nu stiu daca apar odata cu varsta sau daca apar datorita a ceea ce se intampla in viata noastra dar stiu ca ele trec…
    oamenii mereu sunt dificili…
    imi place ce ai scris, si eu am avut parte de momente in care ma simteam rece, exact cum descrii aici „Nu simt nimic… Nici durere, nici bucurie, niciun sentiment care să mă facă să tresar. E o stare de gândire profundă, o nebunie, din care nimic nu pare să mă trezească. „

    1. Nu sunt in stare sa ma apuc de scris in adevaratul sens al cuvantului, dar am destul momente in care am inspiratie si simt ca pierd… macar asa, fragmente, ca sa le recitesc si sa stiu ca sunt scrise de mine…

  3. Nu intotdeauna te poti exprima liber in legatura cu ceva, la cineva … si atunci simti cum gandurile te sufoca. Cel mai bun mod de a scapa de „tensiune” este scrisul si asta o zic din proprie experienta. Cand am ceva pe suflet si ma apasa si nu pot vorbi despre acel ceva, pun mana pe pix si scriu si scriu si scriu … unele le pastrez, altele le arunc, dar niciodata nu ma mai intorc la ele. Nu te sfii sa pui gandurile pe foaie, fa-ti un caiet al tau si scrie acolo tot ce-ti trece prin cap, suparari, fericiri, ganduri ascunse, nervi … si cand il vei termina si te vei uita in urma, vei ramane surprinsa de efect.

  4. Mai sunt si momente din astea, dar sunt trecatoare…te descarci intr’un mod sau altul si mergi mai departe chiar daca de cele mai multe ori e greu

  5. Alina, numarul postarilor incepute si nepublicate la mine pe blog, se apropie ingrijorator de 150. Unele nu le voi termina niciodata. Dar asta nu inseamna nimic.
    Asa ca nu te mai ingrijora atat de mult in fata viitorului, te rog.
    Ai o viata lunga inainte, in care sa tot fii ingrijorata 🙂 Te pup si astept sa fii putin mai curajoasa. Doar putin.

  6. Stiu ce vrei sa spui penteu ca nici eu nu prea mai simt nimic:-??
    E ciudat dar cred ca am simtit prea multe pentru cine nu trebuia iar cand acele persoane au aruncat cutite in inima mea, ea a zis stop. Iar acum nu mai are pentru cine sa simta ceva :-??

  7. Eu cred ca Alyz a noastra s-a indragostit otzara asa… zic si eu:)
    Cam astea sunt simptomele, neliniste, ganduri multe, etc:)) Trebuie sa treci peste momentele astea, nu te lasa invinsa de ele:)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s