Hmmm… Partea asta cu retrasul într-un loc liniştit, e un mod bun de relaxare. Însă, dacă petreci prea mult timp în pustietate (aşa cum am petrecut eu, aproape 2 luni…), când trecerea de la o zonă liniştită la una agitată se face brusc, ceva se schimbă radical şi cauzează… În ce sens? Ei bineee, după toată harababura asta de dute-vino la bunici, linişte (cu excepţii) şi toate puse în locuri stabilite, mă simt oarecum ciudat acum când am parcurs oraşul…
În oraş: maşini, urme ale timpului lăsate în spate de viteză, zgomot, claxoane, cozi… oameni grăbiţi, oameni plictisiţi, feţe monotone-fără zâmbete…
Seara în autobuz: adolescenţi zgomotoşi, voci piţigăiate, câte-o voce ascuţită, un râs plin de sarcasm… noi melodii date la maxim, se aud ca un ecou… feţe triste, oameni obosiţi şi somnoroşi… Agitaţie! Toată lumea se agită!
Seara pe stradă: linişte totală, beznă… la 10-20 de paşi apar felinare deasupra capului, luminând o mică porţiune… câini ciudaţi, mici, mari, câini fără cozi, câini lăţoşi… toţi latră, fiecare îşi apără teritoriul… Linişte…
Mâine-punct. şi de la capăt! 😕
Ai facut descrierea perfecta a oamenilor din oras.Pe buna dreptate nu suporta rudele mele de la tara aglomeratia din oras si toata agitatia de aici;)).Acolo ei duc o viata mult mai linistita ,comparativ cu a noastra.Au un alt ritm in care isi traiesc viata…
Un ritm toal diferit :))
Pai se cam agita, sa aiba ce sa puna pe masa la copii 🙂 zi faina iti doresc si mai ales linistita 🙂
:)) Asta a sunat ciudat :))) O zi minunata, vine weekend-ul :>
Te-ai obisnuit cu prea multa liniste… Las’, ca-ti trece 😉
Poti sa stii 😉 Vorba vine: greu te obisnuiesti cu ceva, dar parca si mai greu e sa te dezobisnuiesti 😐
E lumea agitata, se grabeste sa puna muraturi pentru iarna. 🙂
Se cam termina perioada :)))
Mie imi place agitatia oraselor, galagia si forfota serilor. Dar uneori simt nevoia sa evadez pentru o zi, doua si atunci caut linistea din munti.
O zi-doua, merge, dar eu am petrecut aproape 2 luni 😐
Oamenii se agita prea mult pentru lucruri care nu-si au rostul. daca le copiem comportamentul, precum unele animale, devenim doar niste roboti. Cred ca trebuie sa privim mai calm si cu mai multa liniste lucrurile. Sper sa mai poti petrece timp in „pustietate”, timp cu tine.
Ai mare dreptate, daca repetam aceleasi actiuni la infinit, avem ocazia sa devenim ca roboteii 😐
E bine acasa, e bine acum 🙂
Sper ca n-ai fost un robotel 😛
Ba am fost 😦
acum nu mai esti 🙂
Acum tremur de frig :))
O cafea fierbinte o sa te ajute 🙂
Nu beau cafea 🙂
Iti trimit o ciocolata calda 🙂
Suna bine :>
Imi place agitatia din oras, dar imi place ca oamenii sa fie mai veseli si mai bine dispusi. In autobuze sa comunice, sa rada, sa se imprieteneasca. Dar in loc de lucruri frumoase, vezi numai tristete, lucruri seci, ignoranta. Romania de astazi!
E prea multa forfota :)) Uneori e prea multa liniste, alteori prea mare agitatia. Parca se vorbesc toti sa se intalneasca si sa creeze astfel de momente :))